Călătoria Eroului – Contractele sufletului

„Din acea zi, ei au trăit fericiţi până la adânci bătrâneţe” este, în general, sfârşitul unui basm. Dar când povestea nu se termină în mod fericit – când nu-1 întâlnim pe prinţ, sau când acesta se transformă înapoi într-o broască, după câteva săruturi – atunci, „din acea zi” devine un blestem. „Din acea zi, ea nu a mai zâmbit niciodată” sau „El nu a mai avut încredere” sunt exemple de acceptări pe care le găsim în Spaţiul Contractelor Sufletului. Contractele Sufletului sunt legăminte pe care le facem pentru a supravieţui unei crize şi care ne permit să facem faţă diferitelor situaţii dureroase, pentru care, aparent, nu există soluţie. Ele sunt produsele creierului maimuţă, care doreşte să compromită totul pentru a se simţi în siguranţă. Contractele sufletului pot lua forma unor promisiuni pe care ni le facem nouă înşine („De astăzi înainte, m-am decis să fac foarte mulţi bani, astfel încât toată lumea să mă respecte.”), sau faţă de părinţii noştri („întotdeauna, tot ce voi face va fiperfect, astfel încât tati să mă iubească.”).
Contractele Sufletului
Indiferent faţă de cine am făcut aceste legăminte, ele ne obligă să repetăm traumele pe care le-am descoperit în Spaţiul Traumelor. Cel mai adesea, aceste promisiuni sunt făcute în tăcere şi onorate fără nici o discuţie – sau chiar cu conştiinciozitate – foarte mulţi ani la rând. Şi, cu toate că ele e posibil să fi funcţionat bine în perioada în care am fost răniţi, pentru a ne crea o stare de siguranţă, într-o lume pe care o consideram nesigură, ele se transformăm sursa credinţelor noastre limitatoare despre abundenţă, intimitate, iubire şi succes. Cu alte cuvinte, un singur contract al sufletului va genera zeci de credinţe limitatoare. Deşi adesea ne e greu să observăm efectele legămintelor făcute de sufletul nostru, putem vedea uşor efectele unor astfel de contracte în viaţa celor din jurul nostru: tânărul nefericit, dominat de tatăl său, care-1 împinge către a excela în sport, sau tânăra actriţă neîndemânatică, cu mama care o controlează stând lângă scenă, întrucât doreşte ca fata ei să devină un star, sunt ambele promisiuni de a face plăcere părinţilor, în ciuda propriilor lor chemări.
Puteţi să vă întrebaţi de ce suntem de acord cu asemenea contracte dăunătoare. Din nou căutăm indicii în mitul Creaţiei, din tradiţia iudeo-creştină. Adam şi Eva sunt alungaţi din Eden după ce au mâncat din fructul oprit şi, începând cu acel moment, contractul sufletelor lor i-a condamnat la o viaţă de trudă; a făcut-o pe Eva supusă soţului ei şi 1-a obligat pe Adam să-şi câştige pâinea „prin sudoarea frunţii”. Adam, Eva şi toţi urmaşii lor (omenirea) au fost obligaţi de acest legământ să trăiască departe de Eden, să nu perceapă frumuseţea lumii, ori să nu experimenteze abundenţa grădinii în care trăim pe Pământ. Aşadar, soarta lor a fost pecetluită de un contract care ne afectează pe toţi cei care acceptăm această poveste. Imaginaţi-vă cât de diferit ar fi putut fi acest contract, dacă Adam şi Eva ar fi negociat o înţelegere mai bună cu Dumnezeu. Să negocieze cu Dumnezeu? Imposibil!, au spus ei – şi primii oameni au ieşit din Grădina Edenului (Raiului) plini de ruşine, acoperindu-şi goliciunea, întrucât acesta a fost era cea mai bun lucru la care s-au putut gândi.
Aşa se întâmplă cu toate contractele sufletului. Ele sunt cel mai bun lucru pe care-1 putem face în acel moment, deoarece ne simţim lipsiţi de putere, captivi într-o situaţie ruşinoasă, ce pare a fi nenegociabilă, în acest capitol, vom învăţa cum fiecare contract limitator al sufletului poate fi renegociat – inclusiv cele cu Dumnezeu. Acum este momentul să explorăm obligaţiile pe care le-am contractat în perioada traumei noastre originare. Este necesar să descoperim ce conţin acestea, cere sunt termenii şi care este preţul pe care trebuie să-1 plătim pentru sentimentul de a fi în siguranţă, cel pe care ele ni-l oferă. Trebuie să ştim că, atunci când ne vom fi terminat treaba, tot va exista un contract al sufletului – dar acela va fi unul care ne va permite să trăim creativ şi puternic, care îi va permite sufletului nostru vindecat să ne găsească în spaţiul următor.
Contractele sufletului scrise necorespunzător ne împiedică dezvoltarea. Vă amintiţi că, atunci când Parsifal şi-a părăsit mama, ea 1-a rugat să poarte o îmbrăcăminte ţesută de casă, să nu pună întrebări niciodată şi să respecte fecioarele. Dar aceste legăminte l-au făcut pe Parsifal să piardă, în tinereţe, oportunitatea de a trăi în splendoarea Graal-ului şi l-au oprit să trăiască bucuriile dragostei mature, alături de sufletul său pereche, Floare Albă. Dacă el ar fi îngăduit ca această iubire pentru Floare Albă să înflorească, singura lor noapte petrecută împreună nu ar fi fost castă… dar asta ar fi însemnat să o trădeze pe mama sa.
Nu putem măsura impactul pe care un legământ al sufletului îl va avea asupra noastră pe parcursul vieţii, deoarece suntem foarte epuizaţi de cerinţele prezentului – Parsifal probabil că ar fi acceptat orice, doar pentru a pleca din casa mamei sale. Nu ne imaginăm niciodată că acest cost va fi atât de mare. De fapt, suntem rareori conştienţi de costul contractelor noastre, până când preţul pe care-1 cer devine exorbitant. De exemplu, Parsifal a început să-şi dea seama, doar după ce a fost umilit în public de către vrăjitoare. Şi nici atunci nu era conştient de ceea ce-1 ţinea departe de o viaţă plină de împlini. El ştia doar că lipseşte ceva, dar tot ceea ce putea face era ceea ce făcuse până atunci – până în momentul în care contractul secret i-a fost revelat.
Când Parsifal 1-a întâlnit pe călugăr în pădure, bătrânul 1-a întrebat: „De ce porţi armura şi ai şi sabia cu tine, într-o zi sfântă?”. În acel moment, Parsifal a fost în sfârşit forţat să se confrunte cu el însuşi – ceea ce a îndepărtat vraja. Şi nu e o întâmplare că acesta este momentul precis în care Castelul Graal-ului a reapărut. Când Parsifal a intrat în palat şi a adresat întrebarea care i-a fost interzis să o pună: „Cui serveşte Graal-ul?”, în sfârşit Graal-ul i s-a revelat, iar el s-a eliberat de soartă.
La fel ca şi Parsifal, mulţi dintre noi am fost prinşi în „etapa de luptător”, petrecând etape lungi de-a lungul vieţii, încorsetaţi de terme nele contractelor sufletului nostru, care cereau realizări lumeşti şi succes, până când o criza de sănătate, pierderea serviciului sau o relaţie eşuată ne forţează să întrebăm: „De ce fac asta?”. Dar, în acel moment, rolurile înscrise în angajamentul nostru sunt singurele pe care le cunoaştem. (De exemplu, Adam ştia că va munci pământul până când îi va curge sudoare pe frunte, iar Parsifal nu ştia altceva decât să lupte.).
Aşadar, chiar şi după ce ne vom întreba: „De ce fac asta?”, s-ar putea să treacă ani până când vom deveni suficient de conştienţi de contractele sufletului nostru, pentru a le rescrie. Adevărata transformare poate apărea doar atunci când ne revedem obligaţiile şi le înlocuim pe cele vechi, până înlocuim credinţele limitatoare cu altele noi, care ne permit să trăim o viaţă plină de sens.

Alberto Villoldo – Să reparăm trecutul și să vindecăm viitorul prin recuperarea sufletului

Pentru programări puteți suna la numărul de telefon 0724 511 176 sau trimite un e-mail pe adresa: radufatulescu@yahoo.ro.

Investiția este sub formă de donație la latitudinea clientului, pentru terapiile desfășurate la cabinet.

Radu Fătulescu – Maestru Reiki și Terapeut Psihologie Energetică, Șamanism, Theta Healing, Radiestezie și Inforenergetică

 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s