1. Corpul și percepția fizică: Nivelul șarpelui

Șarpele este o creatură instinctuală, cu simțuri extraordinare, pe care se poate baza ca să îi comunice unde se găsește hrană și unde se află un animal de pradă. În mod similar, în lumea fizică, noi oamenii ne bazăm pe simțurile noastre pentru a obține o imagine a noastră înșine și a lumii. Acesta este un nivel foarte material al percepției, unde totul este palpabil, solid și greu de schimbat, unde realitatea este unu la sută spirit și 99 la sută materie.

sarpe samanism

Având percepția șarpelui putem vedea, atinge și chiar mirosi un obiect din fața noastră, cum ar fi o felie de pâine, și să știm că ea este acolo, prezentă fizic. Nu ne imaginăm firul de grâu auriu din pâine, munca brutarului, sau focul care a transformat-o în ceva ce putem mânca, vedem numai un obiect care ne va satisface foamea. În mod similar, nu vedem sexul ca pe un act de dragoste, îl vedem ca pe un impuls fizic, care ne va satisface dorința.

La nivelul șarpelui, limbajul pe care îl folosim ca să descriem realitatea sub aspect molecular și chimic. Am putea descrie pâinea în mod științific, numind-o „Substanță hrănitoare făcută din grâne, drojdie și alte câteva ingrediente. Ceva care are o anumită compoziție chimică.”. Putem de asemenea să descriem pâinea ca pe o mâncare și să ne urmăm instinctul de a o mânca, dacă ne este foame. Totul este așa cum pare: o felie de pâine este doar atât – pâine, iar un porumbel care face treaba mare pe mașina noastră, este doar atât – un porumbel.

Când ne vedem problemele numai prin ochii șarpelui, urmărim să găsim soluții fizice. Vrem să ne schimbăm slujba, să ne vindem mașina, să găsim un nou partener, sau să avem o aventură. Dacă simțim că ne apucă o durere de cap, o numim migrenă  și luăm medicamente. Dacă vedem în clasă un copil zburdalnic, care sare să se lupte cu un coleg, îl etichetăm ca fiind neastâmpărat și îl pedepsim. Uneori aceste soluții funcționează, dar adesea sunt prea simpliste.

La nivelul șarpelui ne bazăm întotdeauna pe simțurile instinctuale și nu reflectăm mai profund asupra problemelor noastre. Operăm din acea parte a creierului pe care o avem în comun cu șopârlele și dinozaurii – adică suntem conștienți de corpurile noastre fizice, dar nu avem cunoștință de sinele noastre mentale, creatoare și spirituale. În această stare percepem forma exterioară și acceptăm doar ceea ce este evident, rămânând orbi la sentimentele noastre și ale altora. Suntem lipsiți de o gândire bogată, complexă, și, pur și simplu, acționăm și reacționăm. Această stare poate fi foarte folositoare atunci când funcționăm în lumea fizică. La urma urmei, trebuie să ne plătim facturile, să tundem iarba din grădină și să ducem copii la școală, fără să mai descoperim un sens  mai profund în aceste acțiuni. Și, așa cum remarca odată Sigmund Freud – și a rămas celebru prin aceste vorbe: „Uneori, un trabuc este doar un trabuc.”.

Rămânerea la nivelul șarpelui – adică să facem pas după pas – ne ajută în mod special să ieșim din crizele imediate. Creierul nostru reptilian este răspunzător de funcționarea instinctelor de supraviețuire și, pur și simplu, facem ceea ce trebuie făcut fără să irosim energie prețioasă gândindu-ne la asta, analizând, sau să ne pierdem emoțional mințile din cauza asta. Știm cu toții cât este de obositor să întâlnim pe cineva care refuză  să funcționeze la acest nivel, chiar și atunci când e foarte util să o facă, și alege să caute înțelesuri adânci până și în cele mai banale chestiuni, în loc să își facă pur și simplu treaba.

Instinctele de șarpe sunt de asemenea foarte utile pentru că ne atrag atenția asupra pericolului înainte de a-l percepe conștient. Simțim că e „ceva rău” în legătură cu o persoană sau un loc, și le evităm, fără să știm de ce. Sau simțim că mai sus pe drum este un radar, așa ă luăm piciorul de pe pedala de accelerație.

Șarpele este o stare esențială pe care e bine să o stăpânim, deoarece trebuie să fim eficienți în lumea  fizică și să avem grijă de treburi într-un mod practic. Dar când îi permitem nevoii de a supraviețui cu orice preț să domine, nu suntem întotdeauna o companie plăcută. Urmărim cele mai concrete semne de siguranță – cum ar fi să avem un cont mare în bancă și „jucării” materiale și cedăm în fața lăcomiei, zgârceniei și suspiciunii. Ne încolăcim și ne contractăm, lovind înainte ca celălalt să ne atace, strângem arme și construim garduri. De fapt, arheologii care excavează situri neolitice, au descoperit că primele întărituri construite de oameni nu erau menite să îi protejeze de inamici fizici, ci de vârcolaci invizibili și de pericole pe care ei le percepeau atunci când erau în starea șarpelui.

Din nefericire, o pare parte din omenire trăiește, de mii de ani, la nivelul șarpelui. Încă mai trăiesc în această lume, mulți oameni care interpretează Biblia și Coranul ad litteram, preluând învățăturile de a ucide necredincioșii. Este important să ne ridicăm percepția încă un nivel, pentru binele nostru și al lumii noastre, deoarece șarpele reprezintă fenomenul cu sânge rece, al lui „Ochi pentru ochi, și dinte pentru dinte.”.

Alberto Villoldo – Cele Patru Introspecții

Pentru programări puteți suna la numărul de telefon 0724 511 176 sau trimite un e-mail la adresa radufatulescu@yahoo.ro.

Investiția este sub formă de donație la latitudinea clientului, pentru terapiile desfășurate la cabinet.

Radu Fătulescu – Terapeut Reiki și Theta Healing

 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s