4. Percepţia spirituală: Nivelul vulturului

Când vulturul se înalţă deasupra văilor, el poate să perceapă vizual copacii, stâncile, râul şi chiar şi curbura Pământului… dar e capabil şi să repereze un şoarece, la şapte sute de metri dedesubtul lui. Capacitatea sa de a vedea, în acelaşi timp, atât întreaga imagine, cât şi o minusculă parte din ea este reprezentativă pentru calităţile nivelului Spiritului. La nivelul vulturului, realitatea este nouăzeci şi nouă la sută conştiinţă şi unu la sută materie. Există puţină formă sau substanţă, iar limbajul este energia. Creierul asociat cu acest nivel este cortexul prefrontal, pe care unii savanţi neurologi îl numesc „Creierul-Dumnezeu”. La nivelul vulturului, nu mai există o persoană săracă, ce primeşte pâine şi o persoană bogată, care i-o întinde – nu mai există decât Dumnezeu hrănind alt Dumnezeu. Nu ne mai percepem ca deconectaţi de planetă sau de alţi oameni; limitele se topesc, pe măsură ce sufletele noastre individuale îşi recunosc unimea.

Eu numesc asta „stare de dispariţie instantanee”, deoarece, la acest nivel de percepţie, materia dispare, pur şi simplu. Când ne uităm la copilul hiperactiv, nu vedeam vreo boală sau problemă – este doar Dumnezeu, care se experimentează pe Sine, ca fiind acel copil. Când întrebi un Laika cine este, el îţi va spune: „sunt munţii, sunt râul, sunt vulturul, sunt stânca”. De la nivelul jaguarului, el s-ar putea percepe pe sine ca revenindu-şi după pierderea cuiva drag, dar, la nivelul vulturului, el ştie că el este Dumnezeu care se preface că e ei, astfel încât se străduieşte să îşi asigure o rezidenţă permanentă, în înalturile vulturului.

Când ne confruntăm cu o dificultate, cu cât suntem mai aproape de nivelul spiritului, cu atât mai puţină energie ne trebuie, ca să provocăm o schimbare. în josul curentului, poate că vedem război; dar în susul râului, vedem zbuciumul existent în oamenii care se vor duce la război, ceea ce e o problemă mult mai uşor de rezolvat. În josul curentului este poluarea; în sus, pe râu, este întrebarea de ce folosim recipiente de plastic şi le aruncăm peste tot. De la nivelul păsării colibri, noi insistăm asupra reciclării; de la nivelul vulturului, ne întrebăm de ce nu eliminăm cu totul ambalajele de plastic. în josul curentului, este copilul nostru care are probleme cu legea sau cu relaţiile; în susul râului, se află întrebarea cum să-1 învăţăm, prin exemplu nostru, să relaţioneze cu ceilalţi şi să-i respecte.

La nivelurile mai joase ale percepţiei, putem încerca să ne gândim la un mod de a preveni războiul sau poluarea, să-i vindecăm pe cei care se simt privaţi de drepturi, sau să-i schimbăm pe cei care insistă să-şi arunce gunoiul fără reciclare – dar, la cele mai înalte niveluri ale vulturului, putem deveni, cu adevărat, pace. Putem deveni vindecare şi frumuseţe şi putem să întrupăm apele curate ale unui râu. încetăm să mai percepem o separare între noi şi mediul nostru – sau între noi şi alţi oameni.

Un mod de a înţelege acest nivel mai înalt al percepţiei – unde ideile noastre tradiţionale, despre natura realităţii, se dizolvă – este de a analiza mecanica cuantică. Fizicienii descoperă că, la nivel sub-atomic, materia este mult mai puţin solidă şi palpabilă, decât credeam noi cândva că ar fi. Cu alte cuvinte, o mobilă solidă nu este deloc solidă, ci o îngrămădire zumzăitoare de particule şi unde. Werner Heisenberg a fost primul care i-a uluit pe fizicieni cu această noţiune, postulând în al său „principiu al incertitudinii” că, atunci când observăm un electron pentru a-i măsura viteza, faptul că îl observăm, îi schimbă poziţia. Deci, dacă ne aşteptăm ca un electron să se comporte ca o particulă, el ne va îndeplini această plăcere; dacă creăm un experiment unde el trebuie să se comporte ca o undă şi să atingă simultan două ţinte aflate una lângă alta, el va coopera. Această descoperire a fost foarte tulburătoare pentru mulţi oameni de ştiinţă – inclusiv pentru Einstein – care a exclamat: „Dumnezeu nu joacă zaruri” cu universul.

Şi totuşi, Protectorii Pământului au ştiut dintot-deauna că percepţia noastră asupra lumii este cea care determină însăşi natura acesteia. Cu alte cuvinte, fizica cuantică şi Protectorii Pământului sugerează, la unison, că lumea se visează pe ea însăşi întru fiinţare: veveriţele o visează, peştii o visează şi noi o visăm – chiar şi pietrele o visează, deşi somnul lor este profund şi îndelungat. Fizica cuantică explică modul în care se întâmplă asta – Laika ne spun cum s-o facem. Fizica ne spune cum ajunge apa un nor de vapori, în vreme ce Laika ne arată cum s-o facem ploaie.

Desigur că noi, oamenii, experimentăm realitatea prin propria noastră percepţie, nu prin cea a unui animal, sau a unei pietre. Despre unii Laika se spunea că puteau să-şi schimbe forma şi să devină jaguar sau vultur, având capacitatea de a simţi vegetaţia care îi atingea în timp ce se strecurau prin junglă, sau vântul care le trecea prin penele aripilor, în timp ce zburau în jos, de-a lungul unei văi. Ei făceau asta, pentru a vedea lumea prin ochii altcuiva, pentru a descoperi dacă era un pârâu de partea cealaltă a muntelui, sau de ce erau condorii pe cale de dispariție.

În fizică, teoria haosului explică faptul că o furtună tropicală din Caraibe putea fi, de fapt, cauzată de un fluture care bate din aripi în Beijing. Este foarte dificil să schimbi un uragan de

categoria cinci (sau cancerul în fază terminală), dar Protectorii Pământului ştiu că, de la nivelul vulturului, noi putem să traversăm timpul şi să găsim uraganul acela, când el este încă o şoaptă de vânt, ce mângâie aripile unui fluture – adică, putem vindeca furtuna, chiar înainte ca ea să se nască. Acesta este darul acestui tărâm: nu există timp, aşa încât putem schimba lucrurile, înainte ca ele să înceapă să existe. Putem visa lumea întru fiinţare, înainte ca energia să dobândească formă fizică.

Alberto Villoldo – Cele Patru Introspecții

Pentru programări puteți suna la numărul de telefon 0724 511 176 sau trimite un e-mail la adresa radufatulescu@yahoo.ro.

Investiția este sub formă de donație la latitudinea clientului, pentru terapiile desfășurate la cabinet.

Radu Fătulescu – Terapeut Reiki și Theta Healing